Ce este Bunul Simt? Este disponibilitatea de a accepta ca oamenii, atat cat si parerile lor, sunt diferite. Ca oamenii provin din medii diferite, au statut social diferit, au prieteni diferiti, au educatie diferita.
Bunul Simt NU inseamna sa observi greselile altora si sa-i lezezi pentru a se indrepta. Bunul Simt inseamna sa te observi pe tine si sa te verticalizezi in relatiile cu ceilalti. Sa fii om si un exemplu in acelasi timp. Sa ajuti si sa te ajuti in acelasi timp. Nu prin asprime, rigiditate, relatii incordate… ci prin acceptare, iubire, toleranta.
Lipsa Bunului Simt duce la neintelegere, neacceptare, conflicte interioare puternice. Pentru ca lupta pe care o ducem impotriva prostiei, a nesimtirii sau a rautatii, nu o ducem cu oamenii ci cu noi insisi si felul nostru de A FI.
Mi-a trebuit mult timp sa realizez asta. Si de fiecare data ma intriga ideea ca eu as fi gresit cu ceva sau ca eu sunt cea care trebuie sa ma schimb. Pentru mine eram ‘entitatea’ perfecta si era o improbabilitate ca tocmai eu sa dau gres. Asa ca toate ‘armele’ deziluziei mele erau indreptate asupra celorlalti, cu toata ura si dispretul fata de fiinta care le manuia.
Oamenii s-au dovedit a fi exact ceea ce mi-am imaginat. Niste fiinte rele, egoiste, oribile! Niste monstri si niste scursuri umane, fara pic de scrupule! Apoi intr-un moment critic al vietii, am parcurs acelasi traseu pe care l-au parcurs si ei. M-am inselat. Asa cum Apostolul Petru s-a inselat cand i-a spus lui Iisus ca n-ar putea sa-l tradeze in veci.
Lipsa noastra de Bun Simt ar trebui sa ne preocupe. Si nu lipsa altora. Asa cum ne ingrijim sa agonisim cat mai multe averi lumesti, asa ar trebui sa ne ingrijim sa adunam si cat mai multe virtuti sufletesti. Iar daca nu ne ingrijim, macar sa avem Bunul Simt sa nu-l pretindem de la altii!
